Harta site Contacte
Loading
Pagina Proiectului “Responsabilitate individuală şi cetăţenie activă” poate fi consultată în Compartimentul „Informare Europeană” al Portalului
Consiliul Europei
Adunarea Parlamentară

 
Adunarea Parlamentară este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei. Ea reprezintă forţele politice ale parlamentelor statelor membre. Adunarea se vrea să fie forţa motrice a extinderii cooperării europene către toate statele democratice din Europa.

 
conştiinţa democratică a europei
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a constituit prima adunare europeană din istoria continentului. Cu delegaţii din mai mult de 40 de parlamente naţionale, ea rămâne cea mai mare adunare într-adevăr europeană.
 
Adunarea îşi stabileşte ordinea de zi, abordează subiecte de actualitate şi teme cu caracter prospectiv care tratează, în special, problemele societăţii şi chestiunile de politică internaţională.
 
Deliberările sale joacă un rol important în orientarea activităţii Comitetului Miniştrilor şi a sectoarelor interguvernamentale ale Consiliului Europei. În plus, ele se repercutează asupra guvernelor naţionale.
 
Evenimentele survenite în ţările Europei centrale şi de Est la începutul anilor 90 au conferit Adunării o misiune unică: să contribuie la integrarea acestor ţări în familiile democraţiei europene şi să promoveze o veritabilă cooperare parlamentară între toate ţările Europei. Adunarea contribuie, deci, la construirea unei Europe mai mari, fără frontiere.
 
Statutul de invitat special creat de Adunarea Parlamentară în 1989 a permis, de asemenea, delegaţiilor parlamentare ale ţărilor Europei centrale şi de Est, angajate pe drumul democraţiei pluraliste dar nefiind, încă, membre ale Organizaţiei, să asiste la sesiunile plenare ale Adunării şi la reuniunile comisiilor ei. Contactele şi schimburile astfel stabilite au încurajat procesul de democratizare a acestor ţări şi le facilitează aderarea la Consiliul Europei.

structura şi organizarea: reflectarea democraţiilor europene
Cei 315 membri ai Adunării Parlamentare şi cei 315 de supleanţi ai lor sunt aleşi sau desemnaţi de parlamentele naţionale dintre propriii lor membri. Fiecare ţară dispune de la doi până la optsprezece reprezentanţi, în funcţie de mărimea populaţiei ei. Delegaţiile naţionale la Adunare sunt compuse din reprezentanţii partidelor sau grupurilor din parlamentele naţionale.
 
Adunarea întruneşte cinci grupuri politice: Grupul socialist (SOC), Grupul Partidului popular european (PPE/DC), Grupul democraţilor europeni (GDE), Grupul liberal, democratic şi reformator (LDR) şi Grupul pentru stânga unitară europeană (GUE). Unii parlamentari nu aparţin nici unui grup politic.
 
Adunarea se reuneşte de patru ori pe an, timp de o săptămână, în sesiune plenară publică, în hemicilul Palatului Europei de la Strasbourg. De asemenea, ea ţine o reuniune de primăvară într-unul din statele membre ale Consiliului Europei.
 
Adunarea îşi alege preşedintele dintre membrii săi, în mod tradiţional pentru trei mandate consecutive, de un an. Preşedintele, vicepreşedinţii (18 în prezent) şi preşedinţii celor 5 grupuri politice constituie Biroul Adunării.
 
Adunarea alege, de asemenea, Secretarul General şi Secretarul General adjunct al Consiliului Europei, Secretarul General al Adunării, cât şi judecătorii Curţii europene a drepturilor omului şi Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.
 
Lucrările Adunării sunt pregătite de comisii specializate în următoarele domenii: politic, juridic şi drepturile omului, social, sănătate şi familie, cultură, ştiinţă şi educaţie, mediu şi agricultură, economie şi dezvoltare, migraţii, refugiaţi şi demografie, egalitatea şanselor pentru femei şi bărbaţi, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor Statelor membre.

iniţiative şi rezultate
Adunarea a jucat un rol activ în managementul de criză în întreaga Europă încă din 1989 iar dezbaterile se bazează deseori pe datele obţinute din vizitele directe şi dialogurile cu Statele în cauză; prin urmare ea a consolidat rolul politic al Consiliului.
 
Textele adoptate de Adunare reprezintă orientări importante pentru Comitetul Miniştrilor, guverne, parlamente şi partidele politice naţionale şi pentru alţi actori importanţi ai societăţii. De asemenea, Adunarea  a lansat de multe ori numeroase tratate internaţionale, convenţii europene şi alte instrumente juridice care formează baza unei veritabile legislaţii europene.
 
Cea mai cunoscută convenţie este Convenţia europeană a drepturilor omului, deschisă spre semnare în 1950 (vezi capitolul “Drepturile omului: protecţie, promovare şi prevenire”). Adunarea este consultată de Comitetul Miniştrilor asupra tuturor proiectelor de convenţie înaintea adoptării lor.
 
Adunarea organizează periodic conferinţe, simpozioane şi audieri parlamentare publice privind problemele majore ale timpului nostru, cum ar fi: violenţa, intoleranţa, mediul, imigrarea, drogul, bioetica sau media. Aceste audiţii iau forma unui dialog între parlamentari şi specialişti.

stabilirea relaţiilor parlamentare de parteneriat
Relaţiile externe ale Adunării cu parlamentele naţionale ale Statelor membre şi ale celor care nu sunt membre, forurile parlamentare internaţionale şi organizaţiile inter-guvernamentale  sunt determinate de deciziile Biroului Adunării.

Relaţiile cu parlamentele naţionale sunt garantate prin asigurarea statutului de membru, statutului de invitat special sau de observator; Adunarea a dezvoltat contacte şi cu alte instituţii parlamentare internaţionale precum Parlamentul European, Uniunea  Europeană Occidentală, Adunarea Parlamentară a OSCE, Uniunea Inter-Parlamentară, Benelux, Consiliul Nordic, PABSEC şi CSI.

viitorul
Dat fiind faptul că Adunarea Parlamentară a fost creată cu peste cincizeci de ani în urmă, ea a devenit  mai flexibilă. În special ea s-a adaptat la schimbările dramatice din ultimii ani. Nici un alt forum parlamentar internaţional nu a fost atât de bine echipat pentru a integra noile democraţii ale Europei Centrale şi de Est în familia naţiunilor europene. Faptul că membrii săi sunt şi membri ai parlamentelor naţionale reprezintă un avantaj şi asigură Adunării un strâns contact cu politicile naţionale.
 
Adunarea Parlamentară a avut de asemenea un rol primordial în pregătirea Statelor candidate la aderare. Ea sprijină dezvoltarea democraţiilor şi monitorizează respectarea angajamentelor lor atunci când sunt acceptate.

a se distinge
Adunarea parlamentară cuprinde reprezentanţii parlamentari ai fiecărui stat membru al Consiliului Europei, aleşi sau desemnaţi de parlamentele naţionale.
Parlamentul European cuprinde reprezentanţii celor 27 state membre ale Uniunii Europene, aleşi prin sufragiu universal direct.

statele membre şi reprezentanţii lor
Albania (4), Andora (2), Armenia (4), Austria (6), Azerbaidjan (6), Belgia (7), Bulgaria (6), Croaţia (5), Cipru (3), Danemarca (5), Estonia (3), Elveţia (6), Finlanda (5), Franţa (18), Federaţia Rusă (18), Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei (3), Georgia (5), Germania (18), Grecia (7), Irlanda (4), Italia (18),  Islanda (3), Letonia (3), Liechtenstein (2), Lituania (4), Luxemburg (3), Malta (3), Marea Britanie (18), Moldova (5), Norvegia (5), Olanda (7), Polonia (12), Portugalia (7), România (10), Republica Cehă (7), Republica Slovacia (5), San Marino (2), Slovenia (3), Spania (12), Suedia (6), Turcia (12), Ucraina (12), Ungaria (7), Serbia (7),  Muntenegru (3), Bosnia şi Herţegovina (5), Monaco (2).

statutul de observator
Parlamentele Canadei, Israelului şi al Mexicului beneficiază de acest statut pe lângă Adunarea Parlamentară.

statutul de invitat special
Statutul de invitat special a fost suspendat pentru Parlamentul din Belarus la 13 ianuarie 1997.
 

 

 

 
©2011, Moldova Europeana
DQ Team
Menţinerea portalului în perioada 2014-2015 a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA
Portalul a fost realizat de Centru de Resurse "DIALOG-PRO" cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida