Harta site Contacte
Loading
Pagina Proiectului “Responsabilitate individuală şi cetăţenie activă” poate fi consultată în Compartimentul „Informare Europeană” al Portalului
Consiliul Europei
Internet
Internetul este una dintre cele mai mari forţe eliberatoare ale epocii noastre: informarea şi comunicarea la nivel mondial nu au fost niciodată atât de accesibile. Internetul a creat noi oportunităţi pentru consolidarea democraţiei. Din păcate, acesta este, de asemenea, şi un spaţiu sau un instrument care poate fi folosit pentru a limita libertăţile democratice sau a comite crime. Consiliul Europei lucrează cu cele 47 de state membre ale sale pentru a se asigura că Internetul oferă un mediu sigur şi deschis în care libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, democraţia, diversitatea, educaţiea şi cunoaşterea pot prospera.
 
Consiliul Europei  promovează un internet cu un maximum de drepturi şi servicii, cu un minim de restricţii şi un nivel de securitate pe care utilizatorii sunt în drept să-l aştepte. Scopul final este de a spori protecţia drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept în mediul online. Utilizarea de internet ridică probleme legate de protecţia drepturilor şi libertăţilor consacrate în Convenţia Europeană a drepturile omului, în special dreptul la respectarea vieţii private şi dreptul la libertatea de exprimare.
 
Curtea europeană a Drepturilor Omului, care examinează plângerile privind pretinsele încălcări ale Convenţiei, deja a pronunţat hotărâri în cauze care implică Internetul. Opinia Consiliului Europei constă în aplicarea egală a principiilor Convenţiei, atât offline, cât şi online.

Informaţii suplimentare
La 15 martie 2012, la Strasbourg, cele 47 State membre ale Consiliului Europei au adoptat o Strategie privind Guvernarea Internetului pentru a proteja drepturile omului, Statul de drept şi democraţia online.

Strategia, care constituie una din priorităţile preşedinţiei Regatului Unit, cuprinde 40 de linii de acţiune structurate pe şase domenii (deschiderea Internet-ului, drepturile utilizatorilor, protecţia datelor, cibercriminalitatea, democraţia şi cultura, şi copiii şi tineretul).
 
Ea va fi implementată pe parcursul a patru ani, începând cu 2012 până în 2015, în cooperare strânsă cu partenerii din toate sectoarele societăţii, inclusiv sectorul privat şi societatea civilă.

evoluţia strategiei
Un prim bilanţ al realizării Strategiei Consiliului Europei privind Guvernarea Internetului a fost elaborat de Secretariatul General al Consiliului şi prezentat la 14 martie 2014 în cadrul Conferinţei la nivel înalt  “Modelarea spaţiului digital – Asigurarea drepturilor noastre pe Internet”, organizată în cadrul Preşedinţiei Austriece a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei.

Potrivit Raportului, succese importante au fost realizate la capitolele: protecţia datelor; tehnologiile de supraveghere; adrepturile omului pentru utilizatorii de internet; responsabilităţile intermediarilor de servicii online; criminalitatea şi spălarea banilor în spaţiul cibernetic; democraţia în era digitală; impactul digitizării asupra accesului la valorile culturale; instruirea privind utilizarea internetului; combaterea discursului de ură pe internet.

Posibilele evoluţii în următoarea perioadă vor viza:
  • viața privată și autodeterminarea pe internet
  • conținutul de interes public pe Internet
  • mediul de afaceri şi drepturile omului – răspunsul producătorilor la drepturile utilizatorilor.

Informaţii suplimentare


Conferinţa internaţională “Modelarea spaţiului digital – Asigurarea drepturilor noastre pe Internet”  = “Shaping the Digital Environment – Ensuring our Rights on the Internet”.
The Council of Europe Strategy on Internet Governance (2012-2015): Mid-Term Report by the Secretary General of the Council of Europe

 

În prezent, când Internetul a devenit accesibil pentru toţi, copiii sunt tot mai mult expuşi, pe internet, riscurilor pe care părinţii nu întotdeauna le pot controla: hărţuire, abuz, pornografie, incitare la rasism şi la suicid, dar şi la „cyber-bullying”, care constă într-o atitudine violentă din partea unui interlocutor  online a cărui intenţie este de a provoca daune utilizând noile tehnologii informaţionale, Acest tip de agresiune poate varia de la utilizarea abuzivă a poştei eleczronice până  la publicarea de clipuri video care prezintă atacuri, adesea filmate cu telefoanele mobile.

Prin publicarea informaţiilor cu caracter personal, pe bloguri, rețele sociale, chat-uri, viața privată a tinerilor este, de asemenea, expusă tot mai mult . La o vârstă foarte tânără, utilizatorii de internet se confruntă cu unele probleme complexe: drepturile de autor pe Internet, drepturile la imagine, protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, precum și riscurile asociate cu noile moduri de socializare de pe Internet.

materiale didactice
În scopul de a-i învăța cum să reacționeze în mod responsabil atunci când se confruntă cu un conţinut sau comportament pe internet care ar prezenta un potenţial pericol, Consiliul Europei a elaborat un joc interactiv numit „Wild Woods Web”, Acest joc foloseşte basme bine cunoscute de copii  pentru a-i ghida printr-un labirint de potențiale pericole dintr-un oraș fabulos'' e''. Destinat în primul rând copiilor de 7-10 ani, și este disponibil în 24 de limbi, inclusiv în limba română, fiind creat în spiritul programului'' Construirea unei Europe cu si pentru copii.''



Manualul de utilizare a Internetului este un Ghid elaborat de Consiliul Europei, destinat învăţăzorilor, părinţilor şi elevilor, care explică avantajele utilizării Internetului şi modalitatea de protecţie a identităţii pe paginile web şi pe reţelele de socializare.


Consiliul Europei participă la Ziua Siguranţei pe Interne, care este sărbătorită în fiecare an în scopul promovării unei utilizări sigure şi responsabile a Internetului şi a telefoanelor mobile de către copii şi  tineri.
Consiliul Europei ajută la protejarea societăţilor împotriva ameninţărilor criminalităţii informatice prin intermediul Convenţiei privind criminalitatea informatică şi Protocolului său privind incriminarea actelor de natură rasistă şi xenofobă comise prin sistemele informatice, Comitetului Convenţiei privind criminalitatea informatică (T-CY) şi Programului de cooperare tehnică privind criminalitatea informatică.


standarde: convenţia  privind criminalitatea informatică
La 23 noiembrie 2001 Consiliul Europei a adoptat Convenţia de la Budapesta împotriva criminalităţii informatice. Acest tratat oferă singurele orientări acceptate la nivel internaţional cu privire la modul de protecţie a libertăţii, securităţii şi drepturile omului pe Internet.

Circa 120 de ţări cooperează cu Consiliul Europei în scopul consolidării legislaţiei şi capacităţii lor de a lupta împotriva criminalităţii cibernetice. Multe dintre ele fac acest lucru în cadrul Convenţiei privind criminalitatea informatică, care a fost ratificată de către 33 de ţări şi semnată de alte 14. Opt ţări, inclusiv Argentina, Australia şi Senegal au fost recent invitate să se alăture.

Republica Moldova a semnat Convenţia respectivă la 23 noiembrie 2001 şi a ratificat-o prin Legea nr. nr. 6 din  02.02.2009. Convenţia a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 01.09.2009.
 
Convenţia a avut un impact global, care a rezultat în legislaţii mai stricte şi mai bine armonizate în materie de criminalitate informatică, o cooperare internaţională mai eficientă în cadrul investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor comise pe Internet şi consolidarea  parteneriatelor public-private.

Criminalitatea informatică - de la intruziunea ilegală în computere, la interceptarea comunicaţiilor private, atacuri de tip DOS, furturi de identitate şi fraude de identitate, sau exploatarea sexuală a copiilor - afectează drepturile persoanelor din întreaga lume.

Convenţia de la Budapesta oferă guvernelor un ghid esenţial pentru protejarea persoanelor fizice.

Convenţia privind criminalitatea informatică
Legea Republicii Moldova pentru ratificarea Convenţiei privind criminalitatea informatică


comitetul convenţiei privind criminalitatea informatică
Comitetul Convenţiei privind criminalitatea informatică (T-CY) a adoptat primul său raport de evaluare a modalităţii în care Părţile pun în aplicare Convenţia de la Budapesta. Acest raport acoperă dispoziţiile articolelor 16, 17, 29 şi 30 care vizează conservarea rapidă a datelor stocate. Aceste evaluări vor spori şi mai mult eficacitatea Convenţiei de la Budapesta privind criminalitatea informatică. Runda 2013 se va concentra asupra eficienţei cooperării internaţionale.

La cea de-a 6-a sesiunea plenară din 23-24 noiembrie 2011, Comitetul Convenţiei privind criminalitatea informatică (T-CY) a decis să „evalueze eficienţa implementării Convenţiei de la Budapesta de către Părţi”. Astfel, Părţile au convenit să evalueze în 2012 prevederile privind conservarea rapidă:

Articolul 16 – Conservarea rapidă a datelor informatice stocate (nivel naţional)

Articolul 17 – Conservarea şi dezvăluirea parţială rapidă a datelor referitoare la trafic (nivel naţional)

Articolul 29 - Conservarea rapidă a datelor informatice stocate (nivel internaţional)

Articolul 30 – Dezvăluirea rapidă a datelor conservate (nivel internaţional)

Scopul acestui raport este de a consolida aplicarea practică a Convenţiei de la Budapesta prin evaluarea punerii sale în aplicare de către părţi, prin identificarea de bune practici, prin acordarea ajutorului la rezolvarea problemele întâmpinate şi prin schimbul de experienţă între Părţile actuale şi potenţialele viitoare Părţi la acest tratat.

Cât priveşte cele patru articole analizate, raportul:

- oferă explicaţii mai ample privind diferenţa dintre noţiune de conservare rapidă (articolele 17, 17, 29 şi 30) şi noţiunea de păstrare a datelor (care nu este prevăzută în Convenţia de la Budapesta, dar este pusă în aplicare, în multe state, în temeiul Directivei Uniunii Europene privind păstrarea datelor);

- încurajează utilizarea în practică a dispoziţiilor privind conservarea în cadrul investigaţiilor interne şi internaţionale;

- promovează consoludarea rolului celor 24/7 puncte de contact în asigurarea probelor electronice în cadrul cooperării internaţionale.

Informaţia de la Statele Părţi a fost colectată în baza unui chestionar elaborat de Biroul T-CY, iar în decembrie 2012 a fost adoptat raportul de evaluare, care, ulterior a mai fost completat cu informaţii suplimentare oferite de unele Părţi şi făcut public la 25 ianuarie 2013.   

proiectul de cooperare tehnică: CyberCrime@EAP
Consiliul Europei oferă asistenţă ţărilor pentru ratificarea şi punerea în aplicare a Convenţiei privind criminalitatea informatică şi a Protocolului său, prin intermediul unor proiecte de cooperare tehnică.

Republica Moldova participă la proiectul regional comun finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Consiliul Europei cu privire la cooperarea împotriva criminalităţii informatice în cadrul Facilităţii Parteneriatului Estic. Împreună cu Moldova, la acest proiect participă Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia şi Ukraina.

Proiectul are drept scop consolidarea capacităților țărilor din cadrul Parteneriatului estic de a coopera în mod eficient împotriva criminalității informatice.

Componentele proiectului:
  • politici şi activităţi de sensibilizare a factorilor de decizie;
  • legislaţie armonizată şi eficientă;
  • instruirea cadrelor judecătoreşti şi funcţionarilor responsabili de punerea în aplicare a legii;
  • aplicarea legii - cooperarea furnizorilor de servicii internet
  • cooperarea internaţională judiciară şi poliţienească
  • investigaţii financiare
Important
Consiliul Europei şi Internetul: drepturile utilizatorilor pe primul plan
Cele 47 State membre ale Consiliului Europei au adoptat o Strategie privind Guvernarea Internetului pentru a proteja drepturile omului, Statul de drept şi democraţia online.
Mai mult
actual
©2011, Moldova Europeana
DQ Team
Menţinerea portalului în perioada 2014-2015 a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA
Portalul a fost realizat de Centru de Resurse "DIALOG-PRO" cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida