Harta site Contacte
Loading
Pagina Proiectului “Responsabilitate individuală şi cetăţenie activă” poate fi consultată în Compartimentul „Informare Europeană” al Portalului
23.12.2015
Doar un DIALOG activ cu cetăţenii poate demonstra că societatea civilă reprezintă o forţă
Președintele Fundației Est-Europene, Sorin Mereacre, crede în viitorul european al Republicii Moldova și consideră că rolul societății civile în acest sens este unul esențial.
După semnarea Acordului de Asociere în 2014, societatea civilă din Republica Moldova și-a asumat rolul de promotor al valorilor europene, implicându-se activ în derularea campaniei ”Europa pentru Tine”. Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, este de părere că organizațiile societății civile au depus un efort considerabil în acest sens - au discutat cu oamenii despre anticorupție, despre beneficiile Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb, dar și despre modul cum să-și ajusteze practicile de lucru astfel încât să poată exporta pe piața UE. ”Acest efort însă a fost unul detașat de ceea ce trebuia să facă Guvernul în același  timp – să implementeze reforme, să adopte legi, să instituie mecanisme etc. Atunci când aceste două roți zimțate - una Guvernul și alta societatea civilă, nu lucrează împreună pentru același scop, este foarte complicat să obții un rezultat, care ar fi în beneficiul cetățeanului”, spune președintele Fundației. În cadrul unui interviu acordat Secretariatului Platformei societății civile ”Pentru Europa”, Sorin Mereacre, a vorbit despre nivelul de dezvoltare a societății civile în Republica Moldova, despre ”ingredientele” de bază ale unei societăți civile bine dezvoltate, dar și despre importanța campaniei ”Europa pentru Tine” în contextul promovării valorilor europene în țara noastră.
 
Dle Mereacre, în calitatea Dvs. de reprezentant activ al societății civile, dar și de președinte al Fundației Est-Europene, care susține activitatea organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova, cum ați evalua calitatea societății civile din țara noastră?
 
Având posibilitatea, dar și onoarea să lucrez pe parcursul anilor cu mai multe organizații ale societății civile din Republica Moldova, pot spune că într-adevăr cunosc nu din auzite societatea civilă din țara noastră. Sunt deja două decenii de când activez pentru o organizație care finanțează proiecte, inclusiv în domeniul dezvoltării societății civile, dar și în alte domenii importante unde aceasta vine cu contribuții esențiale. În context, trebuie să spunem că pe diferite dimensiuni au fost atinse rezultate diferite. În numeroase cazuri acestea au fost obținute în comun cu instituțiile statului, care pe parcursul anilor au fost când mai deschise, când mai reticente față de propunerile venite din partea societății civile.
 
Este greu să răspunzi la o întrebare generală dacă nu oferi anumite exemple. Pentru a înțelege mai bine contribuția societății civile, voi aduce un exemplu din domeniul mass-media. Întotdeauna ne-am dorit să avem o presă care ar informa profesionist, calitativ și echidistant despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Pe parcursul anilor au fost numeroase încercări de a modifica inclusiv cadrul normativ, legislația, pentru a aduce mai multă transparență și obiectivitate în domeniu. Nu putem să nu menționăm câteva organizații care de-a lungul anilor au lucrat eficient în acest sens – Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Centrul ”Acces-Info”, Centrul pentru Jurnalism de Investigație, care au contribuit la dezvoltarea unei prese profesioniste. Aceste organizații au venit întotdeauna cu propuneri de proiecte legislative foarte bune, cum ar fi de exemplu Legea cu privire la accesul la informație sau modificări la Codul Audiovizualului. Totodată, aceste organizații au realizat monitorizări profesioniste a spațiului mediatic, în special în campaniile electorale.
 
Astfel, la diferite etape de dezvoltare a Republicii Moldova am observat noi atitudini și comportamente din partea instituțiilor media. În 2009-2010, când au apărut mai multe televiziuni noi, speram că acestea vor oferi jurnaliștilor oportunitatea de a-și exprima liber și echidistant opiniile asupra lucrurilor care se întâmplă în țară, dar aceste așteptări nu au fost îndreptățite. În perioada guvernării comuniste, 2001-2008, au existat anumite presiuni asupra mass-media, iar noi speram că acestea vor fi înlăturate după 2009, când la guvernare a venit Alianța pentru Integrare Europeană. Între timp, ne-am ciocnit însă de o altă problemă și anume de oligarhizarea mass-media. În toată această perioadă, organizațiile societății civile din domeniul media de care vorbeam anterior, au încercat să facă nenumărate presiuni asupra Legislativului și Guvernului pentru a afla cine stă în spatele instituțiilor de presă. În sfârșit acest lucru a reușit. Problema este că în rezultatul acestor eforturi, ne-am ales doar cu o legislație care ne permite să vedem cine este proprietarul de facto al instituțiilor mass-media și atât. Din păcate, acest lucru nu a contribuit la schimbarea atitudinii și comportamentului jurnaliștilor, proprietarilor, redactorilor, editorilor acestor instituții media.
 
Prin acest exemplu doresc să evidențiez faptul că organizațiile menționate s-au aflat în continuă dezvoltare, și-au îmbunătățit capacitățile de influență asupra politicilor publice și de presiune asupra guvernanților. Până la urmă însă, clasa politică, ce nu răspunde deocamdată nevoilor și spiritului de transparență în societate, a dejucat toate aceste eforturi. Cu regret, în multe alte domenii se întâmplă același lucru.
 
Pot aduce o multitudine de exemple, dar, în general, pe parcursul acestor ani de independență trebuie să recunoaștem că organizațiile societății civile au devenit mai profesioniste, mai influente și mai calificate să reprezinte nevoile societății. Totodată, trebuie să evidențiem și faptul că din cauza unei rate mari de emigrare și a unui interes scăzut din partea ONG-urilor de a-și forma o bază solidă de susținători și de beneficiari, politicienii și autoritățile, în general, își permit să nu ia în serios toate recomandările care vin din partea societății civile.
 
Dacă ați fi să puneți societatea civilă pe o axă a dezvoltării, unde s-ar afla aceasta? 
 
În opinia mea, societatea civilă se află undeva la mijloc. Avem organizații ale societății civile destul de bine organizate, cu oameni profesioniști, care pe parcursul anilor au acumulat cunoștințe și și-au format anumite abilități, însă ceea ce lipsește este conexiunea sau dialogul permanent cu cetățenii. Este extrem de necesar un dialog activ cu cetățenii, pentru a putea reprezenta mai bine interesele lor și pentru a demonstra că societatea civilă este într-adevăr o forță.
 
În afară de acest dialog cu cetățenii, care ar mai fi ”ingredientele” de bază ale unei societăți civile bine dezvoltate?
 
În primul rând este cetățeanul, care trebuie să fie informat corect. Nu în zadar am vorbit inițial despre rolul presei și a informării obiective și echidistante a cetățenilor. Dar una e să oferi informații și alta e să poți discerne adevărul. Oamenii nu au fost învățați să facă acest lucru. Sondajele de opinie arată că cetățenii cred mai mult în mass-media, decât în organizațiile societății civile, care nu sunt un partener de încredere al cetățenilor. Deși nivelul de încredere în organizațiile societății civile este în creștere, aceasta nu a ajuns deocamdată la nivelul mass-media, a Bisericii, armatei sau a altor instituții în care cred cetățenii. În viziunea mea, problema constă în faptul că multe organizații activează pentru un număr limitat de beneficiari și mai puțin lucrează cu publicul general, pentru a-i determina să se implice în activitățile societății civile. Tocmai de aceea, mulți cetățeni continuă să creadă că organizațiile societății civile încearcă doar să-și implementeze proiectele și să mai consume fonduri din străinătate. Anume aici trebuie să intervină procesul de informare privind rolul societății civile în dezvoltarea Republicii Moldova.
 
În acest context, care în opinia Dvs., ar fi rolul societății civile în promovarea activismului în societate?
 
Evenimentele care s-au produs în ultimii ani au deziluzionat multă lume. Cu regret, așteptările din 2009-2010 nu au fost îndreptățite, iar oamenii s-au simțit trădați, pierzându-și complet încrederea în așa-numita clasă politică. Protestele care au demarat la începutul acestui an nu au dus la o schimbare a clasei politice sau a comportamentului Republicii Moldova, în general. Lucrurile sunt complexe și amestecate. Nu este suficient să credem că sporind activismul, cetățenii vor fi mai activi și astfel vor contribui la schimbarea lucrurilor în țară. Republica Moldova se confruntă deja de mai mulți ani cu problema determinării vectorului de dezvoltare externă. Au fost perioade, inclusiv în anii guvernării comuniste, când peste 70% din cetățeni susțineau ideea integrării europene. Această cotă s-a redus semnificativ nu doar din cauza faptului că în acești ani am avut o guvernare proastă, dar și pentru că Rusia a inițiat un război în Ucraina. Conflictul din țara vecină și toată presiunea Rusiei pusă inclusiv pe Guvernul Republicii Moldova și pe oamenii de aici, ne-a determinat să fim mai atenți atunci când abordăm subiectul integrării europene. Deși Moldova a negociat și a semnat Acordul de Asociere, Acordul de liberalizare a regimului de vize, au existat alte piedici care au influențat acest parcurs. În special este vorba de lipsa de rezultate în lupta cu corupția, în reformarea justiției, procuraturii, organelor  anticorupție etc. Toate aceste reforme au trenat, iar în rezultat decepțiile au crescut. Evident, în astfel de condiții este destul de dificil să promovezi parcursul european al Republicii Moldova.
 
În paralel, trebuie să recunoaștem că Rusia a susținut masiv unele partide ajunse în Parlament, care acum au motive suficiente să arate oamenilor că cei de la guvernare au discreditat ideea integrării europene. În rezultat, cetățenii înțeleg că cei care au reprezentat într-un fel ideea integrării europene nu se asociază cu valorile pe care au declarat că vor să le promoveze. Pentru politicienii noștri ”valorile și principiile” enunțate nu au însemnat prea mult, iar acest fapt a dus inclusiv la stoparea asistenței UE și a FMI pentru Republica Moldova.
 
Acum ne aflăm într-o situație foarte complicată și tot acest amalgam de probleme nu poate fi soluționat doar prin implicarea ONG-urilor, a societății civile sau prin crearea unui spațiu pentru cetățenii care doresc să fie activi și să participe la procesul de luare a deciziilor. În plus, mai există o explicație care în opinia mea este una viabilă. Rata de emigrare a cetățenilor noștri este foarte mare. Oamenii activi au plecat fie pentru că nu și-au găsit un loc de muncă ce le-ar asigura un trai decent, fie că nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă în țară. Mai mult, fiind de atâtea ori trădați de cei de la guvernare au decis că viața lor este prea scurtă pentru ca să și-o dedice unei lupte cu morile de vânt. Și atunci pur și simplu au renunțat. De aceea noi suntem într-o situație foarte dificilă, iar cel mai grav este că nivelul activismului civic riscă să scadă și mai mult dacă lucrurile vor continua în același ritm.
 
În anul 2009, cum vedeați anul 2015?
 
Sincer să fiu, în 2009-2010 eram foarte optimist. Chiar credeam că avem șanse de integrare europeană. Îmi imaginam că prin 2015-2017 vom putea cel puțin depune cerere de aderare la UE. Când am obținut regimul liberalizat de vize nu credeam că acest lucru este posibil într-un interval de timp atât de scurt. Aceste gânduri optimiste erau alimentate și de faptul că UE ne susținea, ne mai oferea un bonus și ne aflam în perioada când la nivel de UE toți discutau despre Moldova ca despre o țară de succes în cadrul Parteneriatului Estic. La acea perioadă consideram că dezvoltarea țărilor Parteneriatului Estic este una diferită, prin urmare, Moldova trebuia să aibă o altă cale, mai avansată, în relațiile cu UE. Dar până la urmă s-a dovedit că nici măcar instrumentele din cadrul Parteneriatului Estic nu au fost exploatate pe deplin de Guvernul de la Chișinău.
 
Republica Moldova și-a declarat ferm intenția de a se apropia de UE în anul 2009. Au fost depuse anumite eforturi, dar se pare că nu avem răbdarea sau poate capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Mai există șanse să apropiem cetățenii de valorile UE sau acestea  se diminuează?
 
Șanse întotdeauna există, dar din păcate ele se diminuează pe zi ce trece. Faptul că pe parcursul unui an am avut deja trei Guverne, iar acum la sfârșit de an nu avem un Executiv funcțional care să implementeze reformele prevăzute în Acordul de Asociere, nu este un semnal bun. Poate alegerile anticipate ar fi o soluție pentru ca cei care optează pentru integrare europeană să se trezească și să înțeleagă că trebuie urgent să să-și schimbe atitudinea și comportamentul. Pe de altă parte, sondajele arată în cazul alegerilor anticipate există riscul deturnării vectorului european. Dar problema nu este nici măcar de deturnare, pentru că deja și partenerii noștri externi de dezvoltare, UE și țările membre, SUA, nu mai cred în clasa noastră politică, motiv pentru care au adoptat o poziție foarte critică și categorică față de guvernarea din Republica Moldova.
 
Dar nu este oarecum prea târziu?
 
Sigur că este prea târziu. Dar acum deja este destul dificil să înțelegem de ce pe parcursul acestor ani europenii au venit doar cu laude. Deși îmi amintesc totuși că europenii în nenumărate rânduri au cerut reforme, luptă eficientă cu corupția, demonopolizarea și dezvoltarea economiei. Au încercat să folosească metoda ”biciului și zăhărelului”, adică pe de o parte să ceară reforme, iar pe de altă parte să îndulcească procesul de reforme cu anumite laude și asistență, inclusiv financiară. Există oameni care chiar cu adevărat și-au dorit să se implice în politică, sunt onești, cinstiți, însă privesc lucrurile realist. Ei conștientizează că este foarte greu să dezmembrezi un sistem creat pe parcursul multor ani, de aceea pur și simplu nu doresc să se implice.
 
Până în prezent, din câte cunoaștem susținerea financiară în procesul de promovare a valorilor europene a venit în special din partea instituțiilor europene și mai puțin din partea statului. Cine în opinia Dvs. ar trebui să fie mai interesat de acest proces – Moldova sau UE?
 
Procesul de integrare europeană diferă de la țara la țară și de la regiune la regiune. Nivelul de integrare a Germaniei, Franței, Belgiei, Suediei și altor state este unul complet diferit de cel al țărilor din Europa de Est. Republica Moldova, nefiind țară membră, de asemenea se poate integra în UE, transpunând în legislația națională directivele și practicile UE. Acest lucru ne-ar face mai integrați în UE. Problema noastră este că interesul celor care au fost la guvernare a fost diferit de ceea ce tot ei au pus pe hârtie. Dacă vom analiza planul de activitate al Guvernului și Acordul de Asociere atunci vedem că lucrurile pe care autoritățile au convenit cu UE să le realizeze, diferă foarte mult de ceea ce s-a făcut în realitate. Au agreat să reformeze justiția – nu au făcut, au convenit să depolitizeze anumite instituții ale statului – nu au făcut, au promis să reformeze sistemul de pensii – s-au mișcat foarte lent etc. Cu alte cuvinte, foarte multe lucruri nu au fost realizate, iar în aceste circumstanțe este greu să mai crezi într-o astfel de clasă politică. În astfel de condiții, eu consider că promovarea valorilor UE în Republica Moldova constituie o datorie a tuturor actorilor, atât a cetățenilor, cât și a Guvernului. În sfârșit, societatea civilă rămâne una din forțele motrice importante în acest proces.
 
Cum ați vedea Republica Moldova în următorii ani?
 
În opinia mea, prin instrumentele pe care le au, UE și alți parteneri de dezvoltare, ar putea în final să pună mai multă presiune asupra clasei politice de la noi, pentru ca aceasta să ia lucrurile în serios. Toate acțiunile solicitate de UE au fost agreate de Moldova, fiind incluse în programul de activitate al Guvernului și în textul Acordului de Asociere. Prin urmare, Moldova și-a asumat un angajament. Mai mult, din mesajele celor de la guvernare  reiese că ei nu au renunțat la promovarea valorilor europene în Moldova. Doar că totul se limitează la declarații, iar în realitate nu se întâmplă nimic. Eu cred că cetățenii țării, societatea civilă, cu toți împreună trebuie să fim interesați să facem ca lucrurile să se miște într-o direcție bună, să implementăm reforme și să îmbrățișăm într-un final valorile europene de care tot vorbim – respectul pentru libertate, drepturile omului, demnitatea umană, democrație, egalitate, statul de drept, toleranță, nediscriminare, transparență, respectul pentru persoanele vulnerabile.
 
Avem sau nu șanse în acest sens în continuare este greu de spus. Un prim pas ar fi menținerea presiunii din partea partenerilor de dezvoltare, în sensul că până nu realizăm reforme nu vom beneficia de nicio susținere din partea donatorilor externi. Această presiune i-ar determina pe cei care vin la guvernare să-și schimbe atitudinea, pentru că dacă în continuare nu se întâmplă nimic este inevitabilă o revoltă populară, care ar putea degenera chiar și într-o revoluție. Acest lucru nu ar fi în interesul nimănui, nici măcar a celor care cred că acum controlează toate instituțiile din Republica Moldova.
 
Eu consider că societatea civilă trebuie să continue să pună presiune asupra Guvernului pe toate domeniile de competență. Tocmai acum este nevoie de o educație mai serioasă a cetățenilor pentru a înțelege ce presupune cu adevărat integrarea europeană și de ce este bine să mergem pe această cale. Până acum noi am spus să integrarea europeană este un proces bun, însă trebuie să continuăm să explicăm de ce este bun și ce beneficii aduce oamenilor.
 
În acest context, cum ați evalua și totalurile campaniei ”Europa pentru Tine”, dar și rezultatele proiectului ”Platforma societății civile Pentru Europa: consolidarea comunicării interne și externe”, care au avut drept scop să informeze cetățenii despre ce presupune procesul de integrare europeană a Republicii Moldova? Și-a îndreptățit această campanie așteptările și eforturile?
 
În momentul în care am lansat inițiativa creării unei Platforme a societății civile lucrurile nu degradaseră încă atât de mult. Ideea instituirii acestei Platforme a venit din necesitatea de a opune rezistență influenței informaționale pe care la acel moment o promova Rusia în Ucraina, în special față de integrarea europeană a Ucrainei. Asta se întâmpla în 2014, când au avut loc evenimentele tragice din Ucraina și când anumite servicii secrete rusești din Moldova încercau să deturneze și cursul de integrare europeană a țării noastre. Atunci, cu mai mulți colegi din societatea civilă, am decis că este important să creăm o forță pașnică, un instrument de informare echidistantă a cetățenilor, pentru a opune rezistență informațiilor care veneau din mass-media rusească, de manipulare a opiniei publice. De aceea, crearea unei asemenea Platforme a fost îndreptățită, pentru a oferi cetățenilor mai multe informații despre integrarea europeană. Mai mult, Platforma se crea într-un context foarte clar - era la final procesul de negociere a Acordului de Asociere cu UE și începea o nouă etapă, iar ca obiectiv de bază era informarea cetățenilor despre prevederile Acordului de Asociere.
 
Între timp lucrurile au degradat în sensul că cetățenii au pierdut total încrederea în guvernare, de aceea nouă, societății civile, nu ne-a rămas altceva decât să mergem pe ideea informării cetățenilor despre Acordul de Asociere, despre prevederile acestuia și să le explicăm oamenilor că oricine nu ar veni la guvernare trebuie să implementeze acest acord care este în beneficiul Republicii Moldova. 
 
Eu aș zice că obiectivul pe care ni l-am stabilit inițial a fost atins, iar problema nu constă în faptul că informația nu a ajuns la cetățeni. Problema este că aceasta nu a fost complementată de acțiunile Guvernului.
 
Toți colegii din Platformă și din alte organizații ale societății civile care au participat în campania ”Europa pentru Tine” au făcut un efort considerabil, discutând cu cetățenii despre anticorupție, despre beneficiile Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb,  au explicat oamenilor de afaceri  despre modul cum să-și ajusteze practicile de lucru astfel încât să poată exporta pe piața UE. Acest efort însă a fost unul detașat de ceea ce trebuia să facă Guvernul în același  timp – să implementeze reforme, să adopte legi, să instituie mecanisme etc. Atunci când aceste două roți zimțate - una Guvernul și alta societatea civilă, nu lucrează împreună pentru același scop, este  foarte complicat să obții un rezultat final, care ar fi în beneficiul cetățeanului.
 
Eu sunt sigur că la un moment dat vom adera la UE, vom implementa reformele necesare și ne vom regăsi în familia europeană. Participând la jurizarea concursului ”Destinație pentru tineri: Stația Europa”, organizat de Secretariatul Platformei societății civile ”Pentru Europa”, m-am bucurat să întâlnesc tineri care nu doar cunosc multe despre UE, dar de asemenea știu și ce ar trebui să facă aici, acasă, pentru a apropia țara noastră de UE. Chiar dacă din cauza unor influențe și circumstanțe care nu depind de voința cetățenilor, vom încetini parcursul nostru european, oricum va veni timpul când acești tineri pe care i-am văzut și mulți alții vor avea posibilitatea să se implice în politică, și atunci cu siguranță lucrurile vor arăta altfel, iar Republica Moldova va avea o altă dinamică de dezvoltare.
 
Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa”.

Acordul de Asociere

TEXTUL Acordului de Asociere UE - RM

Monitor Oficial, 18.07.2014, Nr. 185-199 

Jurnal Oficial al UE
L 260, 30.8.2014,
p. 4-738


AGENDA de Asociere

GHIDUL AA
Ghid succint al AA
Ghidul AA/ZLSAC
Ghid ZLSAC
Prevederile AA: Ghid

AA - Mituri şi fapte
 
NEGOCIERILE

PARAFAREA (29.11.2013)
SEMNAREA (27.06.2014)

RATIFICAREA

Aplicarea cu titlu provizoriu (1.09.2014)

Intrarea în vigoare
1.07.2016

 

IMPLEMENTAREA 2014-2016

Planul naţional de acţiuni
MO, 10.10.2014
actualizat MO., 12.10.2015

Programul legislativ de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul i 2015–2016
MO 04.09.2015

MONITORIZARE

Raporul de Progres
01.2016
Raportul Guvernului
Raportul Euromonitor
Raportul IPRE
Modulul Agora
 
BENEFICIIELE Beneficiile  AA UE - RM
 
NOUTĂŢI DOCUMENTE
©2011, Moldova Europeana
DQ Team
Menţinerea portalului în perioada 2014-2015 a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA
Portalul a fost realizat de Centru de Resurse "DIALOG-PRO" cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida