Harta site Contacte
Loading
Pagina Proiectului “Responsabilitate individuală şi cetăţenie activă” poate fi consultată în Compartimentul „Informare Europeană” al Portalului
16.11.2015
Societatea civilă este bariera care protejează cetăţeanul de abuzul puterii
Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, consideră că speranţa într-un viitor european al Republicii Moldova rezidă în activismul cetăţeanului.
După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova nu a înregistrat evoluţii spectaculoase. Cele mai mari restanţe ţin de implementarea reformelor în domeniul justiţiei, de combaterea corupţiei, dar şi de securitatea sistemului bancar. Recent, la Chişinău s-a desfăşurat Forumul de dezbateri privind integrarea europeană a Moldovei, la care mai mulţi oficiali europeni au declarat tranşant că Uniunea Europeană aşteaptă din partea Republicii Moldova nu doar promisiuni, ci şi acţiuni concrete, iar reformele nu trebuie doar trecute pe hârtie, ci şi implementate. Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, susține acest punct de vedere și afirmă că treptat cetățenii se trezesc, iar manifestările de protest din acest an demonstrează că răbdarea ajunge la limită.

Mai mult, expertul consideră că pentru o evoluție pozitivă a lucrurilor în societate este nevoie de gândire critică, de maturitate și de activism cetățenesc.

Dle Barbăroşie, se pare că în cazul Republicii Moldova procesul de tranziţie durează exagerat de mult şi cel mai trist este că nu i se vede capătul. Acum, când ţara noastră se confruntă cu o nouă criză politică, cine în opinia Dvs. mai poate ajuta Moldova să iasă din această îndelungată tranziţie şi să facă paşi siguri în ceea ce priveşte dezvoltarea unei societăţi europene moderne?
 
În general, trăim într-o perioadă de permanentă tranziție, iar în Moldova termenul de tranziție are o mulțime de sensuri. Dacă ar fi să comparăm de la ce am pornit în 1990, atunci evident am făcut o tranziție enormă. Produsul Intern Brut este asigurat în prezent la peste 80% de sectorul privat, în timp ce în 1990 era asigurat de sectorul public. Avem o economie de piață, chiar dacă ea nu este atât de funcțională, chiar dacă avem monopoluri și nu există concurență liberă. Aici rezidă marele gafe sau lipsuri care nu sunt acoperite de stat, care este obligat să asigure o concurență liberă și demonopolizarea pe toate segmentele.
 
În ceea ce privește trecerea la democrația funcțională, atunci și la acest capitol avem înregistrate progrese. Dacă în 1990 aveam un singur partid, atunci acum avem o puzderie de partide. Alta este că cetățeanul nu prea are încredere în ele, că aceste partide în fond nu-și realizează funcțiile pe care le au într-o societate dezvoltată. Adică este nevoie să continuăm această tranziție de la o societate care încă nu este tocmai democratică, la o societate în care democrația funcționează la alte standarde. Faptul că instituțiile democratice nu acționează așa cum ne-am fi dorit, este și asta o realitate. Parlamentul de asemenea nu este o instituție democratică. Cu părere de rău, nici partidele nu sunt instituţii democratice, pentru că ele toate urmează un model de dezvoltare perimat, pe care alte ţări demult l-au aruncat la gunoi.
 
În Moldova, partidele politice nu sunt altceva decât niște organizații de business, niște SRL-uri, fiind fondate şi finanţate de grupuri mici de oameni de afaceri, care se uită la ele exact ca la niște organizaţii comerciale, al căror scop este să aducă profit. Dacă cineva a investit într-un partid, atunci aşteaptă să obțină profit sau cel puțin să-şi recupereze investiţiile. Şi atunci deciziile în aceste partide sunt luate exact ca şi într-o organizaţie comercială. Investitorii se adună şi decid fără a mai consulta membrii de partid sau organele statutare ale formațiunii. De exemplu, listele pentru alegerile parlamentare sau locale până la urmă sunt dictate de aceşti investitori și nu sunt rezultatul unor consultări largi a membrilor de partid şi a cetăţenilor. Deci, aceste partide nu sunt democratice şi atunci lipsa de democraţie în procesul decizional din interiorul partidelor se transformă în lipsă de democraţie în procesul decizional la nivel de Parlament. Legislatorii nu votează cum cred ei de cuviinţă, dar cum le spun şefii de partid. Au fost înregistrate cazuri când deputaţii au plecat din Parlament pentru că nu au dorit să se transforme în maşină de vot. Alţii nu au refuzat la mandatul de deputat pentru că acesta le aduce un anumit profit.
 
Cetăţenii sunt tot mai dezamăgiţi de politicieni, care trăiesc în lumea lor, şi nu mai sunt dispuşi să creadă promisiunilor deşarte ale acestora. Mai există şanse pentru ca să reanimăm speranţa pierdută într-un viitor european prosper?
 
Totul depinde de cetăţean. El a votat partidele care au acces la putere. În același timp, dacă ne amintim de perioada când au apărut primele informaţii în presă privind delapidările masive, în special de la Banca de Economii, cetăţenii nu au prea ieşit în stradă ca să-și manifeste nemulțumirea față de guvernare. Până la urmă, totuși se pare că cetăţeanul se trezeşte puțin câte puțin, iar manifestările de protest din acest an demonstrează că răbdarea ajunge la limită. Cetăţeanul își dorește reforme adevărate şi nu doar mimate. Prin urmare, consider că speranţa rezidă în activismul cetăţeanului, pentru că nimeni nu va veni din exterior să ne rezolve problemele.
 
Cetăţenii conştientizează faptul că UE înseamnă stat de drept, democraţie, reguli clare de joc, bunăstare. Cu toate acestea, alegerea lor se îndreaptă mai mult spre Est. De ce?

Votul din 30 noiembrie 2014 şi din alegerile locale din acest an demonstrează că majoritatea alegătorilor votează pentru reforme europene aici în ţară. Este altceva că există o mulţime de contradicţii în societate. Da, cetăţenii înţeleg că în fond modelul european de dezvoltare este mult mai favorabil ţării noastre şi că acest model ne poate asigura un viitor mai bun. Totuşi, mulţi preferă să se orienteze spre Est şi asta este o manifestare a unor temeri ale cetăţeanului, potrivit cărora dacă în țara noastră vor fi implementate alte modele, atunci ei nu-şi vor regăsi locul. Ei cunosc bine modelul din Est, cunosc limba de comunicare, obiceiurile, știu care este valoarea mitei pe care trebuie s-o achite unui polițist etc. Pe când, potrivit informaţiei pe care o deţin din mass-media, dacă vor încerca să dea mită unui poliţist în Germania, atunci vor ajunge la puşcărie. Există aceste temeri, multe dintre ele iraţionale, dar care determină comportamentul cetăţeanului. În mare parte, aceste temeri sunt alimentate de mass-media din Rusia, care a invadat acest spaţiu. Potrivit rezultatelor unui din sondajele noastre, 12% din cetăţeni consideră că dacă vom adera la UE, atunci vom fi forţați să adoptăm catolicismul, nu vom mai avea dreptul să punem cruci la morminte etc. Dar toate acestea sunt mituri iraţionale, răspândite cu bună ştiinţă de media rusească, controlată de Kremlin. De multe ori, lipsa obiceiului de a gândi critic în societate ne joacă festa.

Membrul Parlamentului European David McAllister spunea recent la Chişinău că ”Moldova merită politicieni mai buni decât cei pe care i-am avut în ultimele luni”. Întrebarea este cum mai putem deosebi ”grâul de neghină” în situaţia în care în ultimii ani speranţele noastre au fost înşelate de politicieni care ne-au inspirat încredere, dar care în ultimă instanţă nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor noastre?

În fond, această întrebare nu are răspuns. Doar timpul poate separa ”grâul de neghină”. Este foarte greu să depistezi dacă un politician este corupt sau nu. Societatea noastră este deprinsă cu promisiuni populiste şi atunci când i se promite pensii de 500 de euro cetățeanul crede, fără a se întreba de unde politicianul va lua aceşti bani pentru ca să-i asigure o astfel de pensie. Să analizăm apariţia fulminantă a lui Renato Usatâi pe eşichierul politic. A promovat nişte acţiuni populiste, a făcut promisini deşarte, care au asigurat victoria partidului lui în alegerile locale din acest an în multe localităţi. Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că dacă este gata să se lase amăgit, atunci politicienii întotdeauna se vor folosi de această oportunitate. Este nevoie de gândire critică şi maturitate atât pentru alegător, cât și pentru legiuitor, societatea civilă şi mass-media. Dacă aceasta din urmă este dependentă şi controlată politic, atunci lucrurile devin mult mai complicate. De aceea, singura soluție este gândirea critică.

În opinia Dvs., care ar fi criteriile de admitere în funcţii a persoanelor publice? Cum putem să ne asigurăm că în aceste funcţii ajung oameni integri, care pun în capul mesei interesul statului şi al cetăţeanului?

În acest sens, noi avem un cadrul legal destul de bun, însă legea nu funcţionează. Şi aici foarte mult depinde de politicienii pe care îi promovăm în funcţii înalte. Ei decid cum să funcţioneze legea privind accederea în serviciul public, privind limitarea corupţiei, verificarea veniturilor, declararea veniturilor etc. Există instrumente suficiente în acest sens, însă ele nu funcționează. Cetăţeanul poate determina autoritățile să acționeze în spiritul angajamentelor asumate doar prin proteste, manifestaţii, declaraţii, organizându-se în mici grupuri, în ONG-uri prin care să-și promoveze interesele. Doar astfel putem schimba lucrurile.

Corupţia rămâne a fi problema Nr. 1 cu care se confruntă RM. Chiar dacă în ultimii ani au fost investite resurse financiare considerabile, oricum nu putem găsi ac de cojoc acestui fenomen. În ultima perioadă simțiți voinţă politică pentru a combate corupţia?

Nu. Eu nu cred că ceea ce se întâmplă acum poate fi numită combatere a corupţiei. Deocamdată nu este nimic altceva decât o răfuială politică între oligarhi. Atât. Nu se vede voinţă politică în acest sens, însă această răfuială poate declanşa alte procese. În opinia mea, demiterea Guvernului Streleţ deschide o oportunitate fantastică pentru PLDM, care ar putea să se reformeze, dacă are suficientă forţă în interior. Dacă nu, va merge la ”gunoiul istoric” la fel ca și alte partide. În locul lor vor apărea noi formațiuni, care vor încerca să preia electoratul, să acceadă la putere. Eu am mari speranţe în generaţia tânără educată în Vest, care se întoarce aici şi poate îmbunătăți situația.

În opinia Dvs., cum ar trebui să arate o luptă veritabilă cu corupţia? 

Să ne uităm peste Prut. Este Direcția Național Anticorupție, iar cetăţeanul lesne poate vedea ce se întâmplă acolo. Nu mai spun că există o mulţime de exemple în alte state în care voinţa politică a diminuat nivelul de corupţie. Pentru că şi democraţiile din Vest au trecut prin perioade similare. De exemplu în Italia - mafia controla totul. Acum mafia nu mai este un actor important în viaţa politică. Asta pentru că a existat o voinţă politică manifestată de politicieni, care aveau o viziune clară încotro trebuie să meargă societatea.

Evoluţiile din UE la ora actuală nu sunt deloc încurajatoare. Criza refugiaţilor şi problemele interne din UE au direcţionat într-o oarecare măsură atenţia instituţiilor europene de la ţările Parteneriatului Estic. Ce şanse mai are Moldova pentru a rămâne în orbita atenţiei Uniunii Europene?

Întrebarea este dacă noi vrem să ne reformăm ţara astfel încât ea să funcţioneze după un model european? Eu nu vorbesc de faptul ca să devenim membri UE.  Important este să diminuăm aici corupţia, influenţa oligarhilor, să facem ca justiţia să acţioneze în conformitate cu legea, dar nu cu indicaţiile oligarhilor. Acesta este modelul european. Avem Acordul de Asociere cu UE, care este un document juridic internaţional obligatoriu pentru ambele părţi. Potrivit acestui document UE se obligă să ne ajute, dar pentru aceasta în primul rând noi trebuie să ne ajutăm pe sine. Dacă nu vom promova reforme, nu vom primi ajutor european. Deocamdată, primim ajutor masiv din partea structurilor europene. Suntem sfătuiţi ce să facem, avem consilieri la toate nivelurile de luare a deciziilor. Altceva este că politicienii noştri nu ascultă de sfaturile acestor consilieri.

Este actuala clasă politică în stare să implementeze cu succes Acordul de Asociere?

Trebuie s-o forţăm să facă asta, dacă ne dorim cu adevărat să schimbăm lucrurile în țara noastră. Trebuie să ieșim în stradă cu pancarde, să facem declaraţii, să acordăm interviuri, să boicotăm, să protestăm la locul de trai al politicienilor. Strada este un instrument puternic. Trebuie să-i facem pe politicieni să se simtă incomod și să adope deciziile pe care noi ni le dorim. În acest sens, mass-media trebuie să joace un rol important.

În rezultatul protestelor din acest an, simţiţi că autoritățile încearcă să țină cont de această presiune?

Este greu de răspuns la această întrebare. Eu nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu Vlad Flat sau cu Valeriu Streleţ dacă nu existau proteste. Personal, cred că există presiune. Eu cred că demisia Guvernatorului şi a viceguvernatorului BNM este rezultatul presiunilor exercitate de protestatari. Eu cred că şi ridicarea imunităţii și arestarea lui Vlad Filat într-o oarecare măsură a fost determinată de aceste proteste, la fel ca și demiterea Guvernului Streleț. Clasa politică trebuie să răspundă cu ceva. Altceva este că dacă nu existau aceste proteste nu s-ar fi developat nici nivelul de corupţie care există în structurile statului, nici ce s-a întâmplat la BEM. În rezultat, politicienii au apărut în faţa electoratului într-o lumină extrem de proastă și asta se vede și din sondaje. Nivelul de încredere în partidele de la guvernare, în instituții este extrem de redus.

În opinia Dvs., care ar trebui să fie rolul societăţii civile în promovarea valorilor europene?

Informarea și monitorizarea activității autorităților, exercitarea presiunii asupra guvernării pentru a implementa Acordul de Asociere, a promova valorile europene şi a implementa cu adevărat reforme. Societatea civilă este în fond o barieră care protejează cetăţeanul de abuzul puterii. De aceea fără o societate civilă puternică nu putem asigura Republicii Moldova o dezvoltare durabilă.


Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa”



Informaţii suplimentare
Acordul de Asociere

TEXTUL Acordului de Asociere UE - RM

Monitor Oficial, 18.07.2014, Nr. 185-199 

Jurnal Oficial al UE
L 260, 30.8.2014,
p. 4-738


AGENDA de Asociere

GHIDUL AA
Ghid succint al AA
Ghidul AA/ZLSAC
Ghid ZLSAC
Prevederile AA: Ghid

AA - Mituri şi fapte
 
NEGOCIERILE

PARAFAREA (29.11.2013)
SEMNAREA (27.06.2014)

RATIFICAREA

Aplicarea cu titlu provizoriu (1.09.2014)

Intrarea în vigoare
1.07.2016

 

IMPLEMENTAREA 2014-2016

Planul naţional de acţiuni
MO, 10.10.2014
actualizat MO., 12.10.2015

Programul legislativ de realizare a angajamentelor de transpunere asumate în cadrul i 2015–2016
MO 04.09.2015

MONITORIZARE

Raporul de Progres
01.2016
Raportul Guvernului
Raportul Euromonitor
Raportul IPRE
Modulul Agora
 
BENEFICIIELE Beneficiile  AA UE - RM
 
NOUTĂŢI DOCUMENTE
©2011, Moldova Europeana
DQ Team
Menţinerea portalului în perioada 2014-2015 a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA
Portalul a fost realizat de Centru de Resurse "DIALOG-PRO" cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al Fundaţiei Est-Europene, Guvernului Suediei sau Sida